Tema 4 - Conținutul teoretic - Predare, învățare și evaluare cu resurse digitale
4.2. Predarea cu resurse digitale . Suporturi vizuale. Predarea interactivă, predarea la distanță
Calitatea predării este un factor esențial. Specialiștii au constatat că interacțiunea profesor -elev este relevantă pentru calitatea predării, nu doar pentru rezultatele învățării.
Predarea este definită în literatura pedagogică ca un ansamblu complex de acţiuni şi comportamente didactice specifice, destinate producerii învățării (Cerghit, 2008 ). Diferitele accepțiuni pun accent pe una sau mai multe din abordările concrete de mai jos (Iucu, 2008):
1. Predarea ca transmitere de cunoștințe – deși nu este foarte populară, rămâne cea mai eficientă din punct de vedere al resurselor;
2. Predarea ca ofertă de experiențe – o metodă dependentă de medii și resurse care susțin procesul de învățare al elevilor;
3. Predarea ca dirijare a învățării – o abordare ce subliniază legătura directă dintre predare și învățare, concentrându-se pe îndrumarea elevilor;
4. Predarea ca management al învățării – o metodă de organizare în care profesorul joacă un rol central în planificarea, coordonarea și evaluarea procesului de învățare;
5. Predarea ca act decizional – o formă ce reflectă autonomia profesorului în planificarea științifică și metodică;
6. Predarea ca act de comunicare – o formă de predare bazată pe interacțiunea profesor-elev.
Predarea include o serie de comportamente (Iucu, 2008) realizabile cu ajutorul resurselor digitale:
|
Comportamente de predare |
Resurse digitale |
|
Comportamente de organizare |
tabele de prezență Edmodo, Dojo, grafice Gantt Microsoft |
|
Comportamente de impunere |
aplicații cu deadline de realizare a sarcinilor, cronometre digitale |
|
Comportamente de dezvoltare |
mesaje sincrone și asincrone, forumul-uri, cărți digitale (Story jumper), colaje photo, mijloace audio,prezentări (PowerPoint, Prezi, Sway, Symbaloo) |
|
Comportamente de personalizare |
aplicații de creație digitală, postere virtuale, aviziere, nori de cuvinte (Wordle, WordArt) |
|
Comportamente de interpretare |
realizare postere, colaje, produse creative, videoclipuri, desene animate, benzi desenate (Voki, WeVideo, Toontastic, Edpuzzle |
|
Comportamente de feedback: |
aplicații Menti, Kahoot, Proprofs, Google forms. scris colaborativ, documente (Google Docs), hărți conceptuale (SpicyNodes, Bubbl.us, MindMeister) |
|
Comportamente de concretizare |
demonstrații virtuale, modelări, reprezentări virtuale interactive, animații, hărți statice și interactive, exerciții interactive (ClassTools, Kubbu); teste și chestionare (exemple: ProProfs, Hot Potatoes, Socrativ, Tricider) |
|
Comportamente de control |
instructaj online, exerciții on-line (drill), tutoriale, experimente în laborator virtuale, simulări |
|
Comportamente de exprimare a afectivităţii |
pictograme, imagini, emoticons, canale comunicare Twitter, Facebook, Snapchat, , Instagram, WhatsApp |
Suporturile vizuale sunt resurse apreciate de utilizatorii de toate vârstele, argumentat de obișnuințele de studiu ale cursanților centrate pe stiluri de învățare vizuale (diagrame, photo, grafice, histograme, desene etc) și kinestezice (filmulețe, animații, tutoriale, simulări).
Istrate (2000) sugerează câteva principii esențiale pentru realizarea de suporturi vizuale eficiente:
- - claritate şi eleganţă: elaborarea unui text clar și elegant; aranjarea ordonată și logică a conținutului;
- - predictibilitate şi regularitate: structura materialului educațional constantă de la o unitate de curs la alta.
- - standardizare şi consistenţă în stil: uniformitate trebuie menținută pe tot parcursul materialului.
- - orientare facilă în conţinut: accesul rapid și direct la unitatea de conținut dorită, facilitând navigarea eficientă pentru cursant.