Tema 3 - Conținutul teoretic - Resurse educaționale digitale

3.1. Resurse și practici educaționale deschise

Resursele educaționale deschise (RED) se referă la materiale de învățare, predare și evaluare, care sunt disponibile în orice format și suport, din domeniul public sau aflate sub licențe deschise, care permit accesul gratuit, reutilizarea, adaptarea și redistribuirea (Stracke și colab., 2019; UNESCO, 2019).

Recomandarea privind RED a fost adoptată de Conferința Generală UNESCO în 2019 (UNESCO, Recommendation on Open Educational Resources (OER)), ca instrument normativ internațional în domeniul materialelor educaționale deschise. Există  5 domenii configurate în acest sens: (i) dezvoltarea capacității unor instituții de a crea, accesa, reutiliza, adapta și redistribui RED; (ii) dezvoltarea unor politici de sprijin; (iii) încurajarea unor  RED de calitate, incluzive și echitabile; (iv) crearea de modele de sustenabilitate pentru RED; și (v) facilitarea cooperării internaționale.

Practici educaționale deschise se referă la utilizarea resurselor educaționale deschise și a metodologiilor aferente, pentru a îmbunătăți accesul și a promova o abordare colaborativă în educație. Acestea susțin ceea ce astăzi specialiștii denumesc pedagogia deschisă. Conform lui Istrate (2022) după unii autori, influențați de studiile asupra inițiativelor de tip MOOC din zona educației adulților, pedagogia deschisă poate fi considerată un melanj între design, algoritmi și tehnologii adaptive personalizate, pe de o parte, și conexiuni între cei care învață, pe de altă parte, pentru a face procesul de învățare eficace și participativ (Benneaser et al., 2016). În această perspectivă, majoritatea reperelor pedagogiei deschise sunt ancorate în pedagogia digitală: „deși tehnologia nu este nucleul unei situații educative din pedagogia deschisă, distribuirea resurselor și licențierea deschisă a produselor create de participanții la activitatea didactică implică, în general, tehnologia” (Clinton-Lisell, 2021).

O serie de ghiduri și modele au fost realizate în ultimii ani, pentru a sprijini educatorii în conceptualizarea, proiectarea și implementarea PED, din perspectiva justiției sociale (Fraser, 2005; Gidley et al., 2010).

Regăsiți mai jos, câteva studii relevante despre resursele educaționale deschise (RED):

-      K. F. Chao, et al. (2016) evaluează modul în care RED influențează rezultatele învățării, găsind dovezi conform cărora utilizarea lor contribuie la creșterea performanțelor elevilor și la sporirea  motivației pentru a participa la cursuri.

-      M. Adedoyin și colegii săi (2019) analizează utilizarea resurselor educaționale deschise (RED) în formarea profesorilor, arătând îmbunătățiri semnificative ale competențelor lor digitale și pedagogice.

-      McGreal și Elliott, în studiul „Open Educational Resources: A Global Perspective”, publicat în 2018, explorează impactul resurselor educaționale deschise (RED) la nivel global, asupra multiplelor provocări din educație: accesul la educație etc

Istrate (2021) enumeră câteva din trăsăturile esențiale ale RED:

a)  Integrarea multimedia: Spre deosebire de materialele clasice, resursele digitale permit utilizarea simultană a unor elemente precum simulări, imagini, animații și clipuri audio-video;

b) Interacțiune personalizată: Resursele digitale oferă elevilor control asupra ritmului și secvenței învățării, ajustarea nivelului de dificultate și personalizarea altor elemente de interfață;

c) Abordare prin joc: Resursele digitale pot integra jocuri serioase (serios games) pentru a crea o experiență de învățare captivantă;

d) Colaborare online: Elevii pot colabora prin platforme interactive și pot oferi feedback colegial;

e) Resurse suplimentare: Elevii pot accesa dicționare, enciclopedii și spații de experimentare virtuală;

f)  Adaptabilitate: Resursele digitale permit actualizări ușoare, corecturi și completări din partea autorilor sau altor profesori etc. 

3.2. Biblioteci cu resurse educaționale digitale. Selectarea RED

Motorul de căutare generic Google poate fi utilizat pentru a găsi un anumit  RED. În România, RED (resurse educaționale deschise) se referă la resurse educaționale accesibile online, gratuite și reutilizabile, destinate atât profesorilor cât și elevilor. Acestea includ manuale digitale și materiale didactice: exerciții interactive, tutoriale video, demonstrații virtuale, hărți conceptuale etc.

Analiză SWOT a utilizării RED în activitate  

 

3.3. Crearea resurselor digitale

Conform lui Wiley (2014), RED implică următoarele:

• păstrare – creează, deține și controlează o copie a resursei (de exemplu, descarcă și păstrează propria ta copie).
• revizuire – editează, adaptează și modifică propria ta copie a resursei (de exemplu, traduce-o într-o altă limbă).
• remixare – combină copia originală sau revizuită a resursei cu alt material existent pentru a crea ceva nou
• reutilizare – folosește copia ta originală, revizuită sau remixată a resursei în mod public (de exemplu, pe un site web).
• redistribuire – împărtășește copii ale versiunii tale originale, revizuite sau remixate ale resursei cu alții (de exemplu, postează o copie online

).

3.3.1. Realizarea unui tutorial video în aplicația Canva:

1. Accesează site-ul Canva – Deschide browserul și intră pe https://www.canva.com. Conectează-te cu contul tău sau creează unul nou dacă nu ai deja.

2. Alege un șablon de video – Din pagina principală, caută secțiunea „Video” și selectează un șablon de video potrivit, predefinit sau de la o pagină albă.

3. Planifică structura tutorialului – Decide care vor fi pașii principali ai tutorialului și pregătește materialele necesare (capturi de ecran, clipuri video, text explicativ etc.).

4. Încarcă materialele media – Încarcă fișierele tale video, imagini, sau elemente grafice necesare. Acestea pot fi încărcate din calculator sau din biblioteca Canva.

5. Editează și adaugă conținut – Folosește editorul video din Canva pentru a aranja secvențele video, a adăuga text explicativ, titluri și animații. Poți adăuga și o coloană sonoră, narare sau efecte sonore.

6. Personalizează designul – Ajustează fonturile, culorile și stilurile elementelor pentru a menține o identitate vizuală consistentă. Poți adăuga și tranziții între secțiuni pentru un flux mai profesional.

7. Previzualizează și descarcă – După ce ai finalizat editarea, previzualizează tutorialul pentru a verifica dacă totul este în regulă. Apoi descarcă video-ul în formatul dorit (MP4) sau partajează-l direct pe platforme de social media sau YouTube.

Fig. nr. 1. Ilustrarea platformei Canva

3.3.2. Crearea unei cărți digitale în aplicația Story Jumper

Crearea unei cărți digitale în aplicația Story Jumper

1. Accesează site-ul StoryJumper – Deschide browserul și accesează https://www.storyjumper.com.

2. Creează un cont – Înregistrează-te sau conectează-te cu contul tău pentru a putea crea și salva cartea.

3. Începe un proiect nou – Apasă pe butonul „Create Book” sau „Start Your Book” pentru a începe o carte de la zero.

4. Adaugă paginile și textul – Creează pagini noi și adaugă textul dorit pentru povestea ta. Poți scrie propriul text sau folosi idei din biblioteca StoryJumper.

5. Adaugă imagini și ilustrații – Selectează imagini din galeria StoryJumper, încarcă propriile imagini sau folosește personaje și obiecte din platformă pentru a ilustra povestea.

6. Personalizează designul – Modifică aspectul paginilor, fonturile și culorile, adăugând detalii vizuale care să îmbogățească povestea.

7. Revizuiește, salvează și publică – După ce ai terminat cartea, revizuiește-o, fă eventualele corecturi, apoi salveaz-o și publică-o. Poți alege să o partajezi online sau să comanzi o versiune tipărită.

Fig. nr. 3. Ilustrarea platformei Story Jumper

3.3.3. Realizarea unui videoclip interactiv în Edpuzzle

1. Accesează site-ul Edpuzzle – Deschide browserul și accesează https://www.edpuzzle.com. Creează un cont sau conectează-te dacă ai deja unul.

2. Caută sau încarcă un videoclip – Poți fie să cauți un videoclip existent din biblioteca Edpuzzle (YouTube), fie să încarci un videoclip propriu din calculator.

3. Taie videoclipul – După ce ai selectat videoclipul, poți tăia părțile care nu sunt necesare, pentru a ajusta durata videoclipului.

4. Adaugă întrebări sau comentarii audio – Poți insera întrebări de tip grilă, întrebări deschise sau comentarii audio în orice punct al videoclipului

5. Adaugă note explicative– Poți încorpora explicații suplimentare prin notițe textuale care apar pe ecran sau poți adăuga propria narare audio

6. Previzualizează videoclipul – După ce ai adăugat toate elementele interactive, previzualizează videoclipul pentru a verifica dacă totul funcționează corect.

7. Distribuie și monitorizează rezultatele – Publică-l și distribuie-l elevilor tăi.

Fig. nr. 6. Ilustrarea platformei Edpuzzle

3.4. Reutilizarea resurselor educaționale

Profesorii pot avea dificultăți în alegerea celor mai potrivite resurse pentru predare. Ozdemir și Bonk (2017) afirmă că găsirea unei RED este o sarcină dificilă din cauza numărului mare de resurse disponibile. Alte dificultăți vizează calitatea și validitatea conținutului, accesul în zonele mai puțin dezvoltate (lipsa Internetului), gradul scăzut de familiaritate cu utilizarea resurselor online. Este esențial ca profesorii să evalueze calitatea, utilizând arhive cunoscute, după criterii precum licențierea, acuratețea conținutului, interactivitatea, ușurința de adaptare, relevanța și sensibilitatea culturală.

Yang (2020) subliniază că drepturile de autor reprezintă o provocare importantă în utilizarea resurselor online. În cadrul dezvoltării pedagogiei deschise (PD), profesorii trebuie să acorde o atenție deosebită licențelor deschise asociate (RED). 

            RED corespunde perfect modelului învățării adaptive. Adaptabilitatea este o trăsătură esențială a RED reutilizabile, raportată, conform lui Vandewaetere și Clarebout (2014) la:    

• nivelul și profilului  elevului (variabile cognitive sau non-cognitive ce pot fi identificate prin date obținute din diferite surse - jurnale, chestionare, registre etc. )
• specificitatea mediului de învățare (tipul de interacţiune, modul de reprezentare a informaţiei, progresele anterioare, planificarea învățări, eșafodajul existent, număr de elemente de feedback și îndrumări);  
• metodele de învățare utilizate (derivate din variabilele cognitive ale elevului, ajustând nivelul de dificultate).

Bibliografie

• Adedoyin, M. O. L. K., & Colab. (2019). Exploring the use of open educational resources in teacher training programs. New York, NY: Routledge.
• Bali, M., Caines, A., Hogue, R. J., DeWaard, H., & Friedrich, C. (2020a). Open at the margins: Critical perspectives on open education. Toronto: Hybrid Pedagogy Publishing.
• Chao, A. K. F., Saj, T., & Hamilton, A. (2016). The impact of open educational resources on learning outcomes in the classroom. Cambridge, MA: Harvard University Press.
• Fraser, N. (2005). Reframing justice in a globalizing world. Cambridge, MA: Harvard University Press.
• Gidley, J. M., Hampson, G. P., Wheeler, L., & Bereded-Samuel, E. (2010). Social justice and human rights in the context of open education. Cambridge, MA: Harvard University Press.
• Istrate, O. (2022). Pedagogia digitală: Definiție și arie conceptuală. Revista de Pedagogie Digitală, 1(1) 3-10. București: Institutul pentru Educație
• Istrate, O. (2021). Resurse educaționale deschise. În: Revista Profesorului. Nr. 2/ 2021. Online: https://revistaprofesorului.ro/resurse-educationale-deschise/
• McGreal, R., & Elliott, M. (2018). Open educational resources: A global perspective. New York, NY: Springer.
• Ozdemir, O., & Bonk, C. J. (2017). Challenges and opportunities of open educational resources in K-12 education. San Francisco, CA: Jossey-Bass.
• Stracke, C. M., & Colab. (2019). Open educational resources: Policy, implementation, and impact. New York, NY: Routledge.
• UNESCO. (2019). Recommendation on open educational resources (OER). Paris: UNESCO Publishing.
• Vandewaetere, M., & Clarebout, G. (2014). Adaptability in open educational resources: A framework for personalized learning. London: Palgrave Macmillan.
• Wiley, D. (2014). The 5R framework for open educational resources. San Francisco, CA: Creative Commons.
• Yang, S. (2020). Copyright challenges in the use of open educational resources: A teacher's guide. Cambridge, MA: Harvard University Press.