Copilul care voia să fie SuperErou

               „Copilul care voia să fie SuperErou” este o activitate didactică interactivă și interdisciplinară, destinată școlarilor mici, care îmbină învățarea prin descoperire cu dezvoltarea socio-emoțională.

               Pornind de la prezentarea multimedia dedicată povestirii lui Alex – un copil curios, empatic și plin de imaginație – activitatea urmărește stimularea interesului copiilor pentru autocunoaștere, manifestarea unei atitudini pozitive despre sine și recunoașterea calităților personale reale, în paralel cu dezvoltarea limbajului oral, a creativității și a colaborării între colegi.
                 Conținutul lecției este susținut de principiile Brain-Based Learning, integrând elemente de literație media și digitală, precum și metode moderne de predare adaptate modului natural de funcționare al creierului.

                  Activitatea este integrată, vizând competențe din:

• • Dezvoltare personală – autocunoaștere, exprimare emoțională, relaționare;

  • Comunicare în limba română – înțelegerea unui mesaj audiovizual, formulare de răspunsuri, descrieri;

  • Explorarea mediului – observarea și interpretarea situațiilor reale;

  • Activități vizuale și abilități practice – realizarea „stemelor superputerilor mele”. 

    Utilizând povestea digitală din prezentare, resursa se aliniază unor strategii de învățare moderne:

  • Învățare activă, prin întrebări de reflecție, dialog și analiză a secvențelor din film;

  • Învățare colaborativă, prin discuții în perechi sau grupuri mici;

  • Învățare constructivistă, prin conectarea experiențelor personale ale elevilor cu situațiile trăite de Alex;

  • Învățare autentică, prin identificarea calităților reale ale copiilor și recunoașterea comportamentelor prosociale;

  • Învățare orientată spre mijloace digitale, filmul fiind un suport educațional atractiv și accesibil;

  • Învățare orientată spre produs, elevii realizând, la final, propria „stemă a superputerii mele”.

    Activitatea îmbină metode tradiționale cu strategii moderne și interactive:

  • conversația și discuția ghidată;

  • învățarea prin descoperire (analiza acțiunilor personajului);

  • metoda comparației (real – imaginar);

  • problematizarea (Ce ar face Alex? Ce ai face tu?);

  • reflectarea și exprimarea opiniei personale;

  • jocul de rol (copilul în rol de „supererou real”);

  • desen, colaj, creație personală.

    Produs final – „Stema superputerii mele”

    Fiecare copil creează o mini-emblemă care îl reprezintă: un simbol al calității pe care o consideră superputerea lor reală.

    Această activitate, prin obiectivele sale:

  • încurajează creativitatea;

  • consolidează imaginea de sine;

  • creează o legătură între învățarea digitală și expresia artistică;

  • transformă activitatea într-o experiență memorabilă și personală. 

                  Concluzie:  „Copilul care voia să fie SuperErou” este o activitate complexă, motivantă și prietenoasă cu modul natural în care învață copiii. Prin îmbinarea povestirii digitale cu reflecția, jocul și creația, elevii sunt invitați să descopere că adevăratele superputeri nu sunt cele imaginare, ci cele din interiorul fiecăruia: bunătatea, empatia, curajul, cooperarea.

                 Activitatea favorizează atât dezvoltarea curriculară, cât și cea socio-emoțională, fiind potrivită și eficientă atât pentru clasa pregătitoare, cât și pentru clasa I.