1.5. Dezvoltarea competențelor digitale prin întregul curriculum

Curriculumul școlar este suportul esențial pentru dezvoltarea competențelor digitale în medii structurate de învățare. 

                 A. La nivel de disciplină școlară

La nivelul sistemului nostru de învățământ, competențele digitale se formează, în principal, prin disciplinele Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC) și Informatică. Aceasta a fost inclusă în curriculum ca disciplină autonomă. Informatica se studiază în liceu, cu statutul de disciplină obligatorie, la clasele de matematică-informatică și matematică-informatică intensiv. Prin Planul-cadru de învățământ (2016), a fost introdusă disciplina Informatică și TIC, cu statut de disciplină obligatorie.

În procesul de dezvoltare curriculară pentru toate disciplinele din gimnaziu a fost elaborată și programa școlară pentru această disciplina (2017), ale cărei competențe generale sunt în concordanță cu competențele-cheie. Competențele digitale se dezvoltată și prin abordări transcurriculare, la nivelul învățământului profesional și tehnic.

La nivelul educației timpurii, se pot dezvolta abilitățile de utilizare a tehnologiei în cadrul activităților liber alese, pe domenii experiențiale sau opționale. De asemenea, activitățile specifice educației nonformale, realizate în cadrul cursurilor facultative, al activităților din cluburile copiilor, al cercurilor tematice și concursurilor școlare, contribuie la dezvoltarea competenței digitale a elevilor.

O imagine care conține text, captură de ecran, Font, număr Descriere generată automat

Fig. nr. 1. Extras din programa de Informatică și TIC, clasa a VI-a

             B. La nivel de activitate didactică

Tehnologia permite profesorilor să personalizeze procesul de învățare. Prin platforme digitale, profesorii pot crea activități și sarcini individuale, pot oferi feedback punctual și pot urmări progresul fiecărui elev. În acest sens, aplicațiile de învățare adaptivă, așa cum sunt ele denumite,  ajustează dificultatea conținutului în funcție de performanțele elevului.

Exemplu de integrare a tehnologie la lecția de Geometrie, pe tema „Volumul prismei dreptunghiulare”.

        (1) Activitate digitală

În simulare, elevii pot construi virtual diferite tipuri de prisme, modificând dimensiunile bazei și ale înălțimii. Platforma poate calcula automat volumul și aria laterală a prismei, permițând elevilor să compare valorile obținute cu propriile lor calcule. Pot realiza și animații de secționare a prismei pentru a vizualiza cum arată secțiunile transversale.

(2) Activitate directă

Profesorul cere elevilor să construiască o prismă dreptunghiulară cu o lungime de 5 cm, lățimea de  3 cm și înălțimea de 10 cm în simulare. După aceasta, ei trebuie să calculeze manual volumul (aria bazei x  înălțimea) și să compare rezultatul cu volumul oferit de simulare. Profesorul cere elevilor să modifice înălțimea prismei sau dimensiunile bazei și să observe cum aceste modificări influențează volumul. Elevii pot nota schimbările și să reflecteze asupra modului în care proporțiile geometrice influențează rezultatele finale.

                 C. La nivelul produselor curriculare – manualul digital

Tehnologia este prezentă în curriculum și ca mijloc didactic (Istrate, 2000) prin intermediul manualului digital, cu funcțiile privind:

  • navigarea simplificată – permite utilizatorului (profesor sau elev) să navigheze rapid prin conținut, datorită unor meniuri interactive și funcții avansate;
  • acces la resurse – elevii și profesorii pot accesa direct resurse suplimentare (link-uri, multimedia) asociate fiecărui subiect din manual;
  • căutare rapidă – funcția permite găsirea ușoară a anumitor concepte sau cuvinte-cheie;
  • personalizarea experienței de învățare – oferă posibilitatea de a adnota, sublinia sau marca părți ale conținutului;
  • accesibilitate multiplatformă – manualele pot fi accesate pe diferite dispozitive (PC, tabletă, smartphone);
  • interactivitate – integrarea de componente interactive (exerciții, simulări, jocuri) ce cresc gradul de implicare.